Select language:
Bългарски English Romanian
 BG  EN   RO
Wednesday | 16 October 2019 г.

Prezentarea Judeţului Dolj

 

 

 

Resedinta de judet: Craiova

Populatie: 734.823 de locuitori

Suprafata: 7.414 kilometri patrati


Judeţul Dolj se întinde pe o suprafaţă de 7.414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul României, fiind al VII-lea judeţ ca mărime al tării. Fluviul Dunărea străbate partea de sud a judeţului pe o distantă de 150 km, formând totodată graniţa cu Bulgaria.

Doljul face parte dintre judeţele de veche tradiţie din Ţara Românească a carui existenţa - asa cum o arată şi numele - a fost legată de un râu - de Jiu - sau mai precis de valea acestuia, o adevarată axă geografică pe care se află resedinţa şi către care converg toate căile de legatură din cuprinsul lui. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedinţa a judeţului, Calafat şi Băileşti, 4 oraşe, Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni, 104 comune şi 380 sate.

Prima atestare documentară datează din anul 1444 ca Judeţul de Balta, delimitat de Lacul Blahniţa la nord, care acum aparţine judeţului Mehedinţi şi de Lacul Bistreţ la sud. Primele comunităţi omeneşti cunoscute în acest spaţiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amărăşti, comuna Fărcas şi Dobromira, comuna Vârvoru de Jos şi aparţin sfârşitului epocii vechi a patriei. Mult mai bogate sunt însa urmele de locuire ce datează din epoca neolitică. La Cârcea, comuna Coşoveni, a fost identificată astfel cea mai veche fază a acestei epoci, caracterizată, printre altele, de o ceramica pictată ce rivalizează din punct de vedere artistic cu ceramica policromă din neoliticul egeo - anatolian. Densitatea de locuire, originalitatea culturii materiale şi spirituale, ca şi rafinamentul artistic ce individualizează epoca neolitică sunt amplu ilustrate de descoperirile din numeroase asezări de pe teritoriul judeţului: Şimnic, Verbiţa, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, Sălcuţa (care a dat şi multe culturi neolitice), Cerăt etc.

La sfarsitul secolului al XV - lea, într-un document din 1 iunie 1475 este menţionată Craiova, resedinţa actuală a judeţului. Tot în această perioadă se pun bazele marii Banii a Olteniei, aceasta devenind o importanţa baza militară împotriva Imperiului Otoman, care a concentrat fortele din dreapta Oltului. La jumatatea secolului al XVIII - lea, judeţului Dolj ca urmare a intensificării exploatării economico - fiscale, întreaga Oltenie a devenit zona unor puternice miscări sociale. Astfel, Doljul şi o mare parte a Olteniei devine teatrul de operaţiuni militare purtate de marile imperii (Otoman, Habsburgic şi Ţarist). Desfăsurate la o rascruce de epoci istorice, Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi Revoluţia din 1848 au constituit pentru locuitorii judeţului Dolj şi Craiovei un prilej de a se ridica la lupta pentru libertate natională şi socială. Evenimentele politico - sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea (Unirea Principatelor, cucerirea independenţei tării în urma razboiului din 1877, reformele agrare etc.) au creat conditii favorabile dezvoltării economiei şi relaţiilor capitaliste. În ansamblul economiei nationale, Doljul anului 1940 se infăţisa ca un important judeţ agricol, cu o redresare în viaţa comercială şi bancară dar cu o industrie slaba, unilaterala şi cu mult în urma principalelor centre industriale. Relieful este dominat de Câmpia Română, dar exista şi zone deluroase în nord.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunare care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distantă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni.

Clima este temperată cu influenţe mediteraneene, datorita poziţiei sud - vestice şi protecţiei dealurilor din nord.

Multă vreme Doljul era considerat lipsit de resurse minerale. Prezentau importanţă doar rocile folosite ca materiale de construcţie, respectiv nisipurile, pietrişurile şi argilele. Cercetările şi prospecţiunile desfăşurate metodic, au dovedit existenţa în adâncurile parţii nordice ale judeţului a unor zăcăminte de o valoare deosebită pentru dezvoltarea economică viitoare a acestei zone. Este vorba de zăcămintele de gaze de la nord de Craiova din sectorul Gherceşti, Şimnic, făcând parte dintr-o întreaga zonă pusă în evidenta la periferia marii Depresiuni Pericarpatice, la contactul acesteia cu Platforma veche Moesica prelungită de la sud de Dunăre sub formaţiunile miocene şi pliocene ale ariei getice. Aparent surprinzator dar în câmpia întinsă a Doljului a fost semnalată prezenţa apelor minerale. Unele ca cele de la Gighera au la origine izvoare provenite din straturile pliocene din care este alcatuită câmpia. Altele reprezintă lacuri mineralizate prin acumularea sărurilor în urma spălării şi transportării acestora de pe suprafaţa câmpiei din jur.

Judetul Dolj - Obiective turistice in Dolj

Rezervatii si monumente naturale din judetul Dolj:

  • Padurea Ciurumela de la Poiana Mare - este o rezervatie forestiera, cu salcami batrani, apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor, unici in Europa. Padurea de salcam care formeaza rezervatia are o vechime de peste 90 de ani si se intinde pe o suprafata de 8 ha.
  • Punctul fosilifer Bucovat - in comuna Bucovat se intinde pe o suprafata de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogata fauna fosila de cochilii de moluste, care dateaza din Paleolitic, descoperit in anul 1949.
  • Rezervatia ornitologica de la Ciupercenii Noi - in apropiere de comuna Ciupercenii Noi se intinde pe o suprafata de 500 ha un colt de lunca care a fost declarata rezervatie ornitologica in anul 1971. Este singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neindiguit.
  • Rezervatia de bujori salbatici de la Plenita - este unica in Romania.
  • Parcul Nicoale Romanescu din Craiova - realizat dupa planurile arhitectului francez E.Redont intre anii 1900 - 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din tara, cu o suprafata de 90 ha.
  • Gradina Botanica
  • English Park
  • Teatrul National
  • Mitropolia Craiova
  • Catedrala Sf Dumitru
  • Muzeul de Istoria Medicinei si Farmaciei Victor Gomoiu
  • Casa Memoriala Elena Farago
  • Casa Memoriala Traian Demetrescu
  • Gradina Zoologica
  • Muzeul Militar Dolj

Judetul Dolj - Oferte turism

Judetul Dolj nu este un judet cu peisaje naturale deosebite si transformarile antropice fac din acest judet un loc cu un potential turistic redus, dar care recompenseaza prin obiectivele turistice si arhitectonice din principalele orase.

  • Casa Baniei - construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu reprezinta unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura de acest gen din tara. Constructia acestui monument, a fost facuta pe locul unui edificiu mai vechi (ce dateaza din secolul al XV-lea), care apartinea marii familii boieresti a Craiovestilor.
  • Casa Glogoveanu - este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu elemente traditionale specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor Glogoveni. In aceasta casa a locuit o vreme si Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al boierului Glogoveanu.
  • Casa Jianu - a fost construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea (nu se cunoaste anul), de familia Jianu.
  • Fantana Popova - a fost ridicata lui Matei Basarab, acesta refacand-o, de unde mai poarta si numele de Fantana Basarabestilor.
  • Cula Poenaru - ridicata in satul Almaj, a fost modificata, incaperile fiind decorate cu picturi in fresca, inspirate din fabulele lui Esop.
  • Monumente istorice şi de arhitectura de importanta nationala:
  • Parcul Nicolae Romanescu - 1903;
  • Casa Glogoveanu (astazi - Tribunalul judetean Dolj) - 1802
  • Banca Comertului (Primaria Craiova) - 1916;
  • Palatul de Justitie (Universitatea Craiova) - 1880
  • Casa "Vorvoreanu (Palatul Mitropolitan) - 1905;
  • Biserica din lemn Toti Sfintii - Talpasesti - 1780;
  • Hotel Minerva - 1903;
  • Liceul Carol I - 1896;
  • Casa Baniei (Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei, renovata şi modernizata din temelii în 2008-2009) - sec.XVII;
  • Casa memoriala Elena Farago - 1908;
  • Palatul Jean Mihail(Muzeul de Arta) - 1907;
  • Palatul Administrativ (Consiliul Judetean şi Prefectura Dolj, Institutia Prefectului) 1913;
  • Casa Nicolae Romanescu (Casa Universitarilor) - 1903;
  • Cula Poenaru - comuna Almaj - 1764;
  • Cula Izvoranu - Geblescu - comuna Brabova - sec. XVIII;
  • Cula Cernatestilor - comuna Cernatesti - sec. XVIII;
  • Manastirea Jitianu - comuna Podari - 1658; 
  • Ansamblul Curtea Cotofenilor - sec. XVIII;
  • Mausoleul familiei Filisanu - 1868;
  • Manastirea Bucovat (Cosuna) - Craiova - 1483;
  • Ansamblul curtii boieresti Brailoiu - comuna Melinesti - 1695;
  • Ansamblul curtii boieresti Jieni - comuna Malu Mare - sec. XVI.


Manifestari cultural-artistice cu participare nationala şi chiar internationala:

  • Festivalul concurs-national al interpretilor cantecului popular romanesc "Maria Tanase";
  • Festivalul de Teatru "Shakespeare";
  • Festivalul national "Ioana Radu";
  • Festivalul de Colinde şi Muzica Sacra;
  • Zilele Municipiului Craiova;
  • Festivalul "Craiova Muzicala";
  • Festivalul "Elena Teodorini";
  • Alaiul datinilor stramosesti.

 


www.cbcromaniabulgaria.eu
Investing in your future
Romania- Bulgaria Cross Border Cooperation Programme 2007 - 2013
is co-financed by the European Union through the European Regional Development Fund.
The Content of this material does not necessarily represent
the official position of the European Union
Created by: DREAMmedia Creative Studio